Sunt din nou pe drumuri si acum va rog frumos sa ma ajutati sa imi gasesc un stapan rabdator, responsabil si care sa iubeasca animalutele. Sunt metis de ciobanesc german, am cca 3 luni si am toate caracteristicile unui catel perfect pentru curte, adica plina de energie, dracoasa si frumusica foc.
As fi perfecta sa va apar casutza, ham ham ham, vreti sa vedeti ce agila si jucausa sunt? Ham ham, sunati si luati-ma acasa! Sa veniti la mine si cu un os impanat, ham ham, caci tare imi place!
Click aici pentru mai multe poze
Billy 15.11.2009
ADOPTAT - 02.12.2009
Billy este un catelus care pare de talie micuta. Are o luna si jumatate, este foarte cumintel si deosebit prin culoarea lui maronie cu tente de gri. Daca iti place de Billy adopta-l cat mai repede!
Click aici pentru mai multe poze
Zeco 15.11.2009
Click aici pentru mai multe poze
Zeco este un catelus mustacios si foarte simpatic...din pacate l-a speriat foarte tare blitul de la aparat, insa nu va faceti o impresie gresita! Este un jucaus si un pupacios incurabil!
Kuky 03.11.2009
Click aici pentru mai multe poze
Trifoi 27.10.2009
Daca vrei sa ma adopti, te astept!
Panda 27.10.2009
0
ADOPTAT
Pe langa coloritul foarte simpatic, mai are si varful coditei alb si o pata roz pe nasuc. Pentru cei ce vor sa adopte o catelusa pufoasa si jucausa, Panda este perfecta.
Milly 22.10.2009
Din pacate nu pot sta acolo definitiv, asa ca imi doresc o curte unde sa ma joc si sa fiu iubita. Nu ma supar daca o voi imparti cu un alt catelus, sau cu o pisicuta.
Am 2 luni, sunt vaccinata si deparazitata, si o sa fiu de talie medie.
Te rog, ofera-mi o sansa! Ia-ma acasa!
Click aici pentru mai multe poze
Casper 21.10.2009
ADOPTAT - 24.10.2009
Dolly 22.10.2009
ADOPTAT - 24.10.2009
Noro 22.10.2009
Impreuna cu cei 3 fratiori ai sai, a fost abandonat sub o masina, intr-o parcare foarte circulata. Acum nu mai tremura de frig si frica, insa isi doreste o casuta numai a lui, pe care sa o pazeasca.
Grabeste-te sa-l adopti! Nu vei regreta!
Click aici pentru mai multe poze
Click aici pentru mai multe poze
Mura 12.10.2009
Tot ce-mi mai lipseste este un camin calduros de care sa ma bucur! Nu vrei sa fi tu cel care imi va indeplini aceasta ultima dorinta?
Click aici pentru mai multe poze
Vik 12.10.2009
Click aici pentru mai multe poze
Kaya 04.10.2009
ADOPTAT - 10.10.2009
Kay 04.10.2009
ADOPTAT - 25.10.2009
Astazi am primit niste poze adorabile! La scurt timp dupa ce a fost gasit si operat la piciorus, lui Benji i-a suras norocul si a ajuns cum nu se putea mai bine, la voluntara noastra Andreea, care s-a indragostit iremediabil de micut si a insistat sa-l adopte cat mai repede.
Kay a primit un nou nume: BENJI :) a ajuns pe la 5 in noua casa...a primit mancare (orez cu pui si apoi doar pui) insa a refuzat! Drept urmare a fost dus direct in baie si spalat cu sampon special 2 in 1 sampon+balsam. A tremurat putin...a fost luat ca un bebe in prosop, si apoi uscat cu feon-ul! Apoi a baut laptic si a dormit in cos pana la 8 dimineata! A primit sirop de tuse si a mancat sunca de curcan si s-a jucat! Cele 3 pisici ale mele inca nu l-au acceptat insa suntem pe calea cea buna! Am pus niste poze de ieri!
Click aici pentru a vedea pozele cu micutul Benji.
Dag 28.09.2009
ADOPTAT - 28.09.2009
Dino 28.09.2009
ADOPTAT - 09.10.2009
Tzony 21.09.2009
ADOPTAT - 21.10.2009
Tarra 17.09.2009
ADOPTAT - 08.10.2009
Mara 31.08.2008
ADOPTAT - 05.09.2009
Indi 31.08.2008
Mica, timida si plina de farmec, Indi te cucereste de la prima intalnire. Trebuie doar sa ii acorzi o sansa!
Click aici pentru mai multe poze
Crubi 23.08.2009
ADOPTAT - 17.10.2009
Ozzy 23.08.2009
ADOPTAT - 24.10.2009
Angie 06.08.2009
Click aici pentru mai multe poze
a fost super!a dormit tot drumular la destinatie n-a zis nimic! cerceteaza curtea,e timida,nu se apropie de nimeni,dar avem rabdare! e
tare frumusica si chiar are ceva maiestuos in ea! va multumesc pentru grija,nu-i problema,va trimit poze si vesti din cind
in cind! (luminita vornicu)
Mario 16.02.2009
ADOPTAT - 24.10.2009
ADOPTAT - 24.10.2009
Pongo 08.09.2009
ADOPTAT - 23.09.2009
11 octombrie 2009
Dupa ce a petrecut mult timp intr-un adapost, Pongo a fost adoptat de o familie minunata. Iata ultimele vesti despre norocosul catel si cateva fotografii cu el si noua lui familie.
Va multumesc pentru Pongo si promit ca vom avea mare grija de el. Ne-am acomodat foarte bine,este foarte jucaus dar si un mare hot (fura jucariile copiilor).
Laki 05.09.2009
ADOPTAT - 05.09.2009
Bobby 05.09.2009
ADOPTAT - 05.09.2009
Bill 04.09.2009
ADOPTAT - 05.09.2009
Jackie 31.08.2008
Prima zi la noua casa (5 septembrie 2009)
Buna seara! Jackie se numeste incepand de azi Cookie, asta ca sa stiti. Am ajuns cu bine acasa (am calatorit cu metroul si ei i-a fost un pic frica, dar din cand in cand isi intorcea capsorul spre mine si se asigura ca e totul in ordine!). A urmat inspectia noii locatii, apoi pentru ca era ora mesei a servit masa. Nu cred ca as fi putut sa-mi doresc altceva. O catelusa atat de cuminte, atat de dragalasa, nu avem cuvinte. Incepe sa ma intereseze din ce in ce mai mult povestea ei. In mod sigur i s-a mai facut baie: i-am spus sa-mi dea labuta si a ridicat labuta din spate, deci a fost stearsa pe picioare. La baie a fost cuminte, doar cand am vrut s-o usuc s-a speriat. A mancat orez cu legume si carnita, are deja un loc preferat, are jucarii, etc. [...] Vad ca ii place foarte mult afara, ma gandesc s-o tin sub observatie, sa vad ce obiceiuri are. Oricum ar fi, pentru mine ea este cea mai buna terapie. Cam atat am sa va spun: prima zi a lui Cookie in familia noastra a decurs minunat. Stau intr-un cartier linistit, am o curticica plina cu flori, chiar si un petecut de iarba. Cand se va raci vremea va sta in casa, desigur. Cam atat. Ma bucur mult ca ne-am cunoscut.
Multumim pentru vesti. Astfel de mesaje ne daruiesc puterea de a continua munca noastra. Avem certitudinea ca nu ne irosim timpul in zadar.
ADOPTAT - 05.09.2009
Toto 28.08.2009
ADOPTAT - 29.08.2009
Taya 22.08.2009
ADOPTAT - 03.09.2009
Betty 22.08.2009
ADOPTAT - 22.08.2009
Caffy 22.08.2009
ADOPTAT - 02.09.2009
Ursache 21.08.2009
ADOPTAT - 25.08.2009
Aza 17.08.2009
ADOPTAT - 05.09.2009
Botosel 17.08.2009
ADOPTAT - 12.09.2009
Tor 10.08.2009
ADOPTAT - 15.08.2009
Blanca 10.08.2009
ADOPTAT - 14.08.2009
Puf si Pufi 07.08.2009
ADOPTATI - 08.08.2009
Luck 06.08.2009
ADOPTAT - 15.08.2009
Nero 06.08.2009
ADOPTAT - 26.09.2009
Felicia 06.08.2009
ADOPTAT - 03.09.2009
Ana 06.08.2009
ADOPTAT - 26.09.2009
Ania 06.08.2009
ADOPTAT - 29.08.2009
Ce pot sa zic de mica fiara? Ne face praf......atat cu dragostea ei cat si cu dintii :) canapeaua si fotoliul nu mai sunt intregi din prima saptamana......portofelele si trusele de unghii sunt de domeniul trecutului......dar asta e....o iubim si trebuie sa mergem mai departe
S-a adaptat foarte bine....are si un tatic de vreo 17 ani(tare ne e frica ca e bolnav rau si atunci cand nu va mai fi o sa sufere f mult micuta noastra) are si un prieten :) e catelul negru din poza.
Nu pot decat sa va multumesc pentru tot ceea ce faceti pentru acesti catei,daca nu erati voi sunt sigura ca poate nici annya nu mai era acum.....cum zic si cei de la PRO tv "JOS PALARIA ! :)"
Felicitari fetelor,sunteti super si fara nici o ezitare daca aveti vreodata nevoie de ajutor sunt aici....puteti apela oricand la mine si promit ca voi face tot posibilul sa dau si eu o mana de ajutor acestor fiinte minunate
Va pup si sper sa tinem legatura (Neagu Adina)
Maya si noile ei pasiuni (29 noiembrie 2009)
Cu multa caldura, Roxana
la care orice catelus abandonat viseaza. Va dorim sarbatori fericite!
Va multumim din nou ca ati fost acolo pentru ea cand era mica si neajutorata.
Cu multa caldura,
Roxana
Dupa un an petrecut impreuna... (8 octombrie 2009)
Stimata doamna, atesez fotografiile cu catelusa NERA pe care am adoptat-o in august 2008. La momentul acela era un pui de maxim 4 luni si i se spunea Negruta.
E la noi de peste un acum, e copilul nostru, are propria curte si se simte minunat. Sper sa va amintiti de ea.
Va dorim mult succes in continuare.
Cu drag,
Adina S.
Desigur ca ne amintin fiecare catelus care a stat la noi, chiar si pentru o scurta perioada de timp. Ne bucuram enorm sa primim aceste vesti si sa o revedem pe frumusica Nera!
Povestea celor trei cenusarese
Si chiar si acum, incerc tristetea acea neobisnuita, amintindu-mi toti ochisorii tristi pe care ii descopeream pe fiecare pagina. Fiecare privire purta, cu demnitate, amintiri dureroase, fiecare dintre ei avea o poveste interesanta, dar asteptau cuminti, rabdatori, asa cum numai ei stiu sa o faca, sa gaseasca pe ACEL cineva in ale carui brate sa isi poata plange trecutul. Si totusi presimteai inocenta, speranta, bunatatea, in fiecare clipire, in fiecare tremur de mustati...Si atunci...am decis...Am decis sa ascult o "poveste", sa "deparazitez" pe unul dintre ei de toate amintirile urate...Si, pentru ca alegerea era dificila, i-am lasat pe ei sa aleaga...Si iata, in mai putin de 5 minute...zarurile au fost aruncate...o pereche de ochi inteligenti si blanzi...ochi omenesti aproape...ma chemau cu toata forta...Choco isi facuse deja loc in familia noastra...Si nu am sa uit niciodata ziua ploioasa, in care l-am intalnit – cu mari, mari emotii – pe cel ce avea sa devina bijuteria casei noastre. Si odata cu el am intalnit si un om deosebit – Oana, voluntar Robi. Cea careia ii datoram zambetele noastre zilnice.
Ne-am indragostit de Choco la prima vedere...O saptamana mai tarziu - timp in care i-am pregatit trusoul ca unui bebelus – deveneam parintii (cu acte in regula) celui mai frumos si mai inteligent catelus...Astfel, Choco devenea Otto (poreclit cu drag – Mustatea).A fost, este si va fi oaza noastra de bucurie, de liniste, de speranta, de iubire...Oriunde plecam noi, merge si el...si nu-mi mai pot aduce aminte cum era viata noastra inainte de existenta lui. Si nici nu vreau sa ma gandesc ca vreodata as putea sa il pierd...Otto va ramane pentru totdeauna Marea Noastra Dragoste. S-a acomodat repede, a devenit un nazdravan simpatic, asa cum se cade sa fie un catel...Ne facea surprize neintrecute, uneori chiar romantice – ne astepta cu hartiute presarate prin toata casa (deh, in lipsa de petale de trandafiri, dar gestul conteaza, nu?), lumanari sculptate cu maiestrie – stil unicat, deci speciale (pe una am pastrat-o anume pentru a-mi aduce aminte peste ani de cele mai dragalase pozne). Se caznea sa dea o tusa „hand-made” pantofilor, dar nu ii reusea pe amandoi la fel...insa tot spera sa creeze un curent artistic nou, incerca mereu sa ne explice, prin metode unice, ca anumite obiecte de imbracaminte nu se mai poarta si ar arata mai estetic la el in cos si cu franjuri, ca jucariile mari de plus sunt mai indicate pentru el, decat sa stea cuminti pe raft si in plus...nu ar fi mai dragute fara ochi sau fara nas ? L-am iubit la fel de mult si atunci cand, venind de la serviciu, ne-a condus mandru catre marea relizare – pantofi si papuci decorati in cel mai avangardist stil, ca si atunci cand am observat ca, daca doi dintre membrii familiei se imbratiseaza, el se ridica imediat in doua labute si ii ia in brate pe amandoi. In tot acest timp...intr-un colt de lume – langa Bucurestii asurzitori - se lucra intens la ridicarea unei casute la curte...Micul Print Otto urma sa aiba micul lui parc de joaca. Si iata, ca intr-o seara dusmanoasa, cu vant si lapovita, in curtea noastra – pe jumatate ingradita atunci – se adaposteste un catel rebegit, ostenit...si hamesit...Si de atunci nu a mai plecat de acolo...I-am incropit repede un adapost...am sperat si rugat oamenii ce lucrau la casa sa il hraneasca in lipsa noastra...A ramas...si a primit numele de Rexi (zis si „Mamosul”)...Un caine zdravan, pisicos, atat de iubitor...atat de constiincios...A luptat mult pentru a ne demonstra ca merita cu desavarsire fiecare bucata de mancare. Si totusi...exact cu o zi inainte de Paste...l-am gasit slabit, bolnav...chinuit. Am incercat pastile, un veterinar (mult prea grabit, mult prea blazat) la domiciliu...Noaptea aceea a fost noaptea lui de cumpana, noaptea in care tatal meu...l-a dus pe brate, pe terasa, langa living, invelindu-l intr-un pled...ca pe un copil. A doua zi, am amanat plecarea din Bucuresti, si l-am dus la un cabinet...Era atat de slabit, incat a acceptat 5 injectii fara sa clipeasca...In jumatate de ora, privirea i se limpezise...si putea merge...Cateva pastilute l-au repus pe picioare...Acum este liderul gastii, isi schimba blanita, sta la periat ca o pisicuta si nu trec 2 ore sa nu existe o manifestare de afectiune fata de oricine dintre membrii familiei. La inceput suspicios, mai apoi...tolerant...a devenit partenerul de joaca a lui Otto...iar noi aveam – live - varianta canina a marilor comici de pe ecrane. Doua suflete ce se cuibarisera in inima noastra atat de adanc!
Si pentru ca nu era suficient, primavara acestui an a adus cu ea o mare surpriza...Pe Codita (fosta locatara a „casei de copii” Robi). Frumoasa, impunatoarea, iubitoarea Codita – rebotezata Hera (si alintata cu dragoste „Gogoasa lu’ tata” sau „Miss Coc”). Ducandu-l pe Otto in vizita la targul de adoptii, pentru a o revedea pe fosta lui mamica, o alta pereche de ochi m-a strigat incet. O fetita frumoasa, cu alura de ciobanesc german...cu codita scurta, ca un coc, parea ca zambeste din tarcul ei. Am plecat...intorcand mereu capul catre ea...Poate ca ceva ne-a spus ca un alt suflet ne astepta acolo...Ca era momentul sa fie luat ACASA. In ziua in care sotul meu, impreuna cu mama mea, s-au dus sa o preia...catelusa, speriata, debusolata, scapa si se pierde...Nu imi venea sa cred, cand m-au anuntat...si, desi nu sunt superstitioasa, pe fondul a inca unui eveniment nefericit, m-am gandit ca poate e un semn...ca poate nu e sa fie pentru noi. Din fericire, a doua zi a fost gasita, din fericire, aceeasi persoana minunata – Oana – m-a facut sa inteleg ca un eveniment neplacut nu trebuie sa suplbere mica sansa de fericire a unui catel amarat. Si astfel, datorita ei...ni se alatura al treilea membru canin...minunata Hera. Catelusa cea sperioasa...a devenit o companioana indrazneata si impozanta, plina de dragalasenii fata de noi si de partenerii ei de joaca. Este o pupacioasa, o delicata si o zgatie. Este partenera de sotii a lui Otto...Ne decoreaza amandoi curtea cu cele mai nastrusnice obiecte sau creatii proprii...supervizati atent de Rexi...care, desi nu prea participa la asa „copilarii”, e un complice desavarsit.
Intr-un Bucuresti mizer, prafuit si aglomerat, cei trei muschetari au transformat micuta noastra curte intr-un colt de rai. Cea mai mare placere - sa revenim acasa, dupa o zi lunga de munca, dupa infruntarea unui trafic nabadaios...si sa fim intampinati cu atata bucurie de cele 3 perechi de labute. Nu sunt de rasa, nu au pedigree...dar pentru noi sunt cei mai frumosi si cei mai destepti. Ei ne-au reinvatat sa traim, sa simtim...si ne arata zilnic ca „iubirea neconditionata” nu este o utopie. De la ei am invatat de cat de putin am avea nevoie, noi, oamenii, pentru a fi fericiti, pentru a ne bucura de viata din plin. Daca doar li s-ar da o sansa...este sansa de a avea parte de o iubire desavarsita, de o afectiune fara margini...Si asta este de ajuns pentru a ne face viata extrem de frumoasa!
Cum i s-a schimbat viata lui Letty (1 septembrie 2009)
Poate nu o stiti pe Letty, insa este o catelusa sfioasa, salvata de pe strada in data de 27 iulie. Nu a stat mult la noi pentru ca norocul i-a suras: cateva zile mai tarziu, dupa ce a fost si sterilizata, a fost adoptata de o doamna care, dupa cum ne-a spus, s-a indragostit de Letty din clipa cand a vazut pozele pe internet cu frumoasa noastra.
Ea a invatat sa se joace cu sticle, mingi si tot felul de jucarii, e interesata de tot ce fac si stie ce urmeaza. Pe strada toata lumea o admira si o mangaie si intr-adevar are o figura vesela care binedispune.
Vrei s-o stii pe Letty a mea?
Stai un pic si vei vedea:
Ochisori ca stelele,
Dintisori ca perlele,
Frumusica si voioasa,
Vesela si iubareata,
A intrat in a mea viata
Pe-ntai august dimineata.
Tine-o Doamne, sanatoasa,
Ca-i belsug la mine-n casa
De drag si de bucurii.
Si asa mereu va fi!
Acum stiu mai multe despre suferintele pe care le-a indurat: a fost batuta de gunoieri, chinuita de copii, a primit mancare fierbinte, umbla toata ziua pe strazi cautand hrana, un loc de odihna si putina iubire.
Sunt foarte multumita cand o vad cat este acum de fericita, si-mi spun "iata, n-am trait degeaba, am facut macar un caine fericit, daca cu omul n-am reusit".
Ne bucuram ca mai exista si astfel de oameni si le dorim o viata fericita in continuare, impreuna!
Funny e chiar funny (17 august 2009)
V-o amintiti pe Funny, catelusa pitica pe care Ioana o prezenta tinand-o in brate la una dintre editiile targului de adoptii? Iat-o azi impreuna cu noul ei stapan, aflati impreuna in vacanta.
Funny e chiar funny, acestea au fost cuvintele d-lui Andrei Cristian Dutchevici, cel care a adoptat-o si i-a oferit ceea ce merita: o viata adevarata, asa cum le dorim tuturor animalutelor.
Dati click aici pt. a o vedea pe Funny cand era in grija noastra si mai ales acum, cand a ajuns o rasfatata.
Acestea au fost cuvintele rostite de mama copilului cu cei mai albastri ochi din lume. Incantati de catelusii oferiti de noi pentru adoptie, mama, tata si copilul au fost pusi la grea incercare.
Au avut nevoie de mult timp pentru a se hotari cu cine vor pleca acasa. Au venit cu gandul de a adopta un catelus, dar... i-ar fi luat pe toti nazdravanii nostri! Dupa dezbateri serioase au concis: fericitii castigatori sunt un catelus protejat de voluntara noastra Monica Vaideanu si deja celebra Cappuccino.
Adoptia n-a fost lipsita de peripetii. Dupa ce am aranjat cateii in masina si le-am urat drum bun proaspetilor adoptatori, am constatat ca doamna isi uitase poseta. A fost o intreaga tevatura pentru a putea restitui poseta, dar cu ajutorul altor persoane (atat mobilul cat si cheile de la casa ramasesera in poseta), aceasta a fost recuperata.
Finalul a fost unul fericit. Peste cateva ore am sunat sa intreb daca au ajuns cu bine. Erau inca in masina si doamna a apucat sa-mi spuna ca cei doi catei sunt incredibil de linistiti. E normal, va confirmam noi: au ajuns acolo unde trebuiau sa ajunga, in familia lor, la casa lor.
